De ce folosesc oltenii perfectul simplu? Când și cum au apărut cuvinte precum: fusei, văzui sau făcui?

0
35929
perfect simplu
sursa foto: google.ro
Oltenii sunt printre puținii români care folosesc verbele la perfect simplu într-un mod corect. Acesta exprimă o acțiune recent încheiată cu puțin înaintea momentului vorbirii. Este un timp care conferă diversitate și fluiditate mesajului. Perfectul simplu poate fi folosit pentru a exprima ceva ce ai făcut ieri: sunt doua dintre capcanele în care cad cei care nu sunt familiarizați cu folosirea perfectului simplu.

 

DE CE FOLOSESC OLTENII PERFECTUL SIMPLU ATÂT DE DES ?

În cele ce urmează vom încerca să deslușim misterul acestui controversat timp verbal al limbii române. Explicațiile originilor perfectului simplu sunt variate, una dintre ele este de sorginte istorică. Conform acesteia, perfectul simplu este o moștenire a limbii latine.
Identificarea originilor perfectului simplu a generat numeroase polemici în literatura de specialitate, specialiştii neajungând la vreun consens în această privinţă.
O ipoteză avansată este aceea că perfectul simplu ar proveni din vremuri străvechi, din perioada romanilor, întrucât limba română este una latină, iar perfectul simplu ar fi specific doar popoarelor de sorginte latină. Conform documentelor istorice, zona Olteniei (Dacia Malvensis) a făcut parte din Imperiul Roman, zonă care mai cuprindea: Dobrogea, o parte a Ardealului şi Banatul. Ulterior, despre Oltenia s-a scris că este o provincie istorică din S-V României, care înglobează judeţele Dolj, Gorj, Olt – până la râul Olt, Vâlcea – până la Olt, comuna Islaz din Teleorman, Mehedinţi-fără Orşova, Eşelniţa, Dubova care aparţin Banatului.
Motivul principal pentru care oltenii au ajuns să folosească mai des perfectul simplu, comparativ cu locuitorii altor zone ale ţării ar fi fost generat, în opinia lingviștilor, de faptul că, pentru o perioadă destul de îndelungată, aceasta provincie a fost supusă colonizarii romane.
Perfectul simplu în textele secolelor XVIII – XX
Faptul că în Oltenia perfectul simplu era cunoscut încă din a doua jumătate a secolului XVIII ne-o dovedește parcurgerea unor texte ale perioadei respective. În scrisorile unor negustori olteni, cam din această perioadă, apar forme de perfect simplu: “deaterăm şi noi această adeverinţă” sau “lnţeleaserăm că încă pînă acum tot sînt prinse (N. Iorga, Doc. XII, p. 111, document datat, Craiova, 1787).
Paradoxal, în Moldova secolului XVIII, în timpul lui Dimitrie Cantemir, întălnim forme de perfect simplu în scrierile sale: “La Marginea Nilului ne coborîm şi după învăţătura Lebedii dacă pre mîne şi pre obraz mă spălai și celelalte obisnuite ţeremonii făcum iarăşi la locul unde lebăda mă aflase ne iniurnăui”
Forme de perfect simplu întâlnim și în textele din Ardeal și Crişana
Aici perfectul simplu era bine reprezentat la începutul secolului XIX. “Plecarăm la Turda“, găsim într-o scrisoare a lui M. Nicoară, originar din Arad, către P. Maior, scrisoare datată 1810. “Căutarăm, cerurăm la Înaltul împărat”, apare într-o circulară a protopopilor din Arad din 1816.
Perfectul simplu ca stil narativ a fost utilizat de o serie de  scriitori, cu precădere în secolele XVIII – XX. Printre scriitorii care au folosit forme de perfect simplu, fără a fi “acuzaţi” că sunt locuitori ai Olteniei – ca o explicație, îi găsim pe Nicolae Iorga sau Mihai Eminescu – “Trecu o lună, trecură trei, trecură nouă şi împărăteasa făcu...” (“Făt-Frumos din Lacrimă”). “Din sfera mea venii, Cu greu ca să-ţi ascult chemarea, Şi cerul e tatăl meu, Iar muma mea e marea” (“Luceafărul”).
Conform anumitor lingviști, perfectul simplu dă narațiunii un timp mai alert, mai proaspăt, aduce un plus de claritate în vorbire și eficientizează comunicarea. Totodată, perfectul simplu este folosit de locuitorii altor regiuni istorice cu sens peiorativ sau ironic.
În accepțiunea lui Cristian Ionescu, lingvist din Slatina, într-o declarație făcută pentru adevarul.ro : “Există o falsă impresie la nivel general ce dă senzația că folosirea perfectului simplu ar fi greşită sau înjositoare, fiind preferat, în mod inexplicabil pentru mine, perfectul compus pentru a descrie întâmplări recent încheiate – unde este logic perfectul simplu”.
Cristian Ionescu spune că importanţa perfectului simplu este fără de tăgadă deoarece, printre ale avantaje ale utilizării sale, el aduce evenimentele mai aproape de prezent şi serveşte cronologizării mai exacte din punct.de vedere temporal.
Desigur că, mereu ne vin în minte bancuri cu și despre olteni, însă de data asta avem doar o dilemă:  “De ce folosesc atât de mult oltenii perfectul simplu ?  Pentru ca sunt simpli… și perfecți” !  
Dacă ți-a plăcut istoricul, poate îl dai mai departe și altora să-l citească 🙂
Sursa:
  • “Din istoria perfectului simplu românesc” de C. Frâncu
  • www.adevarul.ro

 

Facebook Comments

LEAVE A REPLY